Aseară m-am uitat pentru prima oară la boliud tivi. Era un film despre prima revoltă a Indiei, din anii 30, împotriva Imperiului Britanic. Eram curios să văd dacă perspectiva Black Lives Matter a ajuns și în studiourile indiene. De unde, nene. O poezie de film. Revoluționarii au fost prezentați așa cum au fost: niște blegi naivi. Mai mult de jumătate nu aveau 18 ani. Au atacat arsenalul britanic dintr-un oraș neștiind că armele nu se țin laolaltă cu gloanțele, și s-au trezit că au puști, dar n-au muniție. Și-au cărat acidul pentru bombe cu trenul, fiind prinși. Tot planul lor, toată conspirația, a fost o glumă pe care armata britanică a zdrobit-o imediat. Așa că am stat până la final să văd care-i mesajul. Spre ce resort mental țintește propaganda, cine a mai văzut film istoric fără propagandă?! Și povestea s-a încheiat cu un bătrân îngrijind un adolescent rănit și spunându-i: "A fost bine, copile, chiar dacă ați eșuat. Cineva trebuia să înceapă asta".

Cu sfatul ăsta în minte, lăsatul de fumat nu mi se mai pare, ca până azi, inutil. Că așa vedeam povestea: fumez deja de 30 de ani, răul a fost făcut.

O zi de miercuri fără proști îți urez.

inele    mâncare bună       monede vechi     născut în iunie       obiecte de artă      ramatuelle      tipul din filme       urdă      podcast

Manipularea zilei: Primăria Soveja oferă 150 de lei pentru fiecare poză/filmare cu oameni care aruncă gunoaie la întâmplare. De fapt, banii îi dă primarul, din buzunarul lui, nu primăria Soveja, pentru că recompensa nu apare în legea finanțelor publice. Și cum buzunarul primarului din Soveja nu este cât al lui Țiriac, probabil că recompensa va dispărea în maxim o lună. N-o să fie nici o problemă, peste o lună o să comentăm, împreună, o altă manipulare a zilei. Sau, dacă vreunul din noi știe vreun parlamentar și-l toacă la cap zilele astea, poate că peste o lună o să discutăm pe marginea unei inițiative legislative noi, care să permită autorităților locale să ofere recompense. Prin deducerea impozitelor locale, a amenzilor, chiriilor, prin furnizare de servicii de curățenie, amenajare. Exclus cash. Că ne trezim că își vor face primarii servicii de informații din boii de la partid, pe care-i vor plăti regește pentru false informații furnizate, sau că ne întoarcem în anii 80, când un bou de vecin îl tot turna pe tata că făcea țuică, până i-a dat ăsta bătrânu' un bidon de țuică de 20 de litri și l-a liniștit.

Ăsta să fie cuvântul zilei: liniștit.

Azi m-am întâlnit cu o tipă care, acum zece ani, arăta ca o zeiță. Azi, însă, arăta foarte nasol. Cu niște jeanși cu talia prea joasă pentru burta proeminentă și cu o bustieră care-i aplatiza sânii, m-a silit să o privesc doar în ochi. N-am putut să-i zic: "unde-ai umblat, bunăciune, și pe cine ai făcut fericit tot timpul ăsta?", ăsta fiind spiritul obișnuit al discuțiilor noastre. Chiar m-am ferit să întreb ceva, să nu cumva să și aud un dezastru, nu doar să văd unul.

Ajuns acasă, m-am uitat pe facebook-ul ei. Poze vechi, cadru general, de când arăta impecabil, și poze recente, doar cu capul. Capul i-a rămas frumos. Deci știe că arată nasol, nu?

Și-atunci, de ce nu face ceva în sensul ăsta? De ce se alintă cu haine care o fac să arate jenant? De ce se poartă ca o megapisi dacă nu mai este una? Pentru că - am uitat să vă spun - azi avea aceleași purtări ca atunci când arăta perfect. Același alint, același ton, aceleași cuvinte cu dublu/triplu înțeles, aceeași cinetică de tip: "miroase-mă, atinge-mă, dă-te la mine să vezi ce sexy te refuz". Si suna ca dracu'...

Pot să vă spun de ce se degradează fizic un tip. Dar la tipi nu aspectul fizic este cel mai importat. Nici un tip nu-și poate păstra femeia iubită doar arătând foarte bine, trebuie să fie de bază, loial, atent, etc. Dar nu pricep nici mort cum se întâmplă asta unei tipe. Mai ales unei tipe care a arătat ca imaginea explicativă care ar trebui pusă în DEX lângă cuvântul "sexy".

Acum sunt curios cum aș fi reacționat dacă era îmbrăcată decent și dacă se purta normal. Dacă m-ar fi durut retina și daca m-aș fi gândit la ea, după. Cel mai probabil, aș fi trecut peste întâlnire cu starea de bine că încă cineva din trecutul meu îmi răspunde la salut. Și da, știu că nici eu nu mai arăt ca acum zece ani. Nimeni nu mai arată (deși, ca să fiu cinstit, știu și femei care arată de parca s-au imbolnavit de nemurire exact la apogeul frumusetii lor). Dar mie mi se pare mișto să te porți cum arăți, de parcă nu ai nega cine ești.

Atât. Sunt curios dacă puteți să o recunoașteți pe fosta bunăciune în cărțile de pe https://shop.bogdanstoica.ro E acolo, la loc de cinste.

Un weekend fără proști să aveți.